Revista bilingvă „Orizonturi culturale italo-române”, ediţia din decembrie 2025

Revista bilingvă „Orizonturi culturale italo-române”Ediţia română a numărului 12 / decembrie 2025 al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române” se deschide printr-o recenzie la romanul-document al lui Antonio Scurati, Fiul secolului, una dintre cele mai provocatoare și necesare reconstituiri literare ale ascensiunii lui Benito Mussolini, care funcționează și ca avertisment contemporan. Distins cu prestigiosul Premiu Strega(2019), a apărut în limba română la Editura Litera, în colecția „Clasici contemporani” (2022), într-o traducere semnată de Bianca Paulevici, care reușește să transpună cu acuratețe și ritm specific gravitatea prozei lui Scurati, un echilibru între precizie documentară și tensiune narativă. De Carmen Făgeţeanu.

Urmează o amplă evocarea a lui Pier Paolo Pasolini, unul dintre cei mai importanți intelectuali ai secolului XX, a cărui moarte, în 2 noiembrie 1975, la doar 53 de ani, rămâne în continuare învăluită în mister. Afrodita Cionchin şi Giusy Capone l-au intervievat pe Fabio Francione, editorul volumului Pier Paolo Pasolini sconosciuto. Interviste, scritti, testimonianze, iar profesorul Giuseppe Muraca recenzează cartea lui Paolo Desogus (conferențiar doctor la Universitatea Sorbona din Paris), In difesa dell’umano. Pier Paolo Pasolini tra passione e ideologia („În apărarea umanului. Pier Paolo Pasolini între pasiune și ideologie”), apărută în 2025 la editura La Nave di Teseo, care îl așează pe poetul, regizorul și intelectualul din Bologna într-o lumină nouă.

La rubrica „Întâlniri critice”, Luciana Tămaş propune o anchetă care pune față în față viziunile unor tineri artiști de la Liceul de Artă „Aurel Popp” din Satu Mare și acelea ale dascălilor, artiști maturi. Toți cei intervievaţi contribuie la pavilionul Symptomatic / Asymptomatic (Volume 2), pe care Luciana Tămaş îl curatoriază, alături de Lola Belecciu și Kiraly Gabriela, în cadrul celei de-a șaptea ediții a The Wrong Biennale 2025 / 2026.

Rubrica „Evenimente” prezintă expoziția personală de artă contemporană „Indistinti confini – Ovidio e la METAMORFOSI” a artistei Luminiţa Ţăranu, eveniment la care revista Orizonturi culturale italo-române este partener media. Expoziţia s-a desfăşurat în perioada 26 noiembrie 2025 – 7 decembrie 2025 la Accademia di Romania in Roma.

Rubrica „Orizonturi de poezie” propune un grupaj de versuri semnate de Gabriela Gheorghişor, care anticipează un volum în pregătire, traduse în ediţia italiană de Carmen Făgeţeanu.

Apoi, în speranța unei Geografii literare a Italiei care să poată fi citită la un moment dat în România, Daniel D. Marin continuă seria de „microfotografii” ale poeziei italiene din nord-est.

Urmează un grupaj de poeme inedite semnate de Maria Borio, cu prezentarea şi traducerea lui Daniel D. Marin.

În continuare, în traducerea semnată de Anca-Domnica Ilea, textul Micetto de Frédéric Vitoux, din Dictionnaire amoureux des Chats (Plon / Fayard, 2008), o evocare a celor mai celebri cotoi și nu mai puțin celebri iubitori de cotoi de-a lungul veacurilor

La rubrica „Conferinţe”, Monica Negru prezintă conferința Forme de asociere în România (secolele XIX-XXI): asociații profesionale, organizații sindicale și patronale, cluburi și societăți secrete.

La secţiunea „Teatru”, traducerea în limba română, sub titlul Orice Naş își are Nașul. La răscruce de tâlcuri, a textului teatral Begole sull’ego di un Pinocchio. Machiavelli trattato bis-trattato de Elisabeta Petrescu, apărut în Italia în 2021, cu o prefață de Graziano Graziani, la editura FVE Editori din Milano.

Toate articolele numărului 12 / decembrie 2025 al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni” se pot accesa de la: www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it, în ambele ediţii lingvistice.

ICR – Ediție aniversară a Festivalului Filmului European 2026: apel pentru parteneri locali

Festivalul Filmului EuropeanInstitutul Cultural Român organizează Festivalul Filmului European, un eveniment anual desfășurat sub egida EUNIC România (Rețeaua Institutelor Culturale Naționale din Uniunea Europeană). Realizat în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România și cu sprijinul ambasadelor și institutelor culturale europene din București, festivalul va ajunge în 2026 la cea de-a 30-a ediție.

Ediția din anul 2026 reprezintă un moment de consolidare a rețelei naționale a Festivalului Filmului European și de extindere a prezenței sale în cât mai multe comunități locale. În acest context aniversar, Institutul Cultural Român invită instituții și operatori culturali din diverse orașe ale țării să se alăture organizării edițiilor locale ale Festivalului Filmului European, desfășurate în afara Bucureștiului.

Ce presupune colaborarea?

Edițiile locale ale Festivalului Filmului European vor avea loc în luna mai 2026. În fiecare oraș, festivalul va debuta cu o seară de inaugurare ce va include o recepție, urmată de două zile de proiecții-trei sau patru filme pe zi. Una dintre proiecții va fi dedicată familiilor și copiilor. De asemenea, pot fi organizate evenimente conexe, la propunerea ICR sau a partenerilor locali.

Ce oferim partenerilor locali:

Filme și drepturi de difuzare: Vom furniza filmele și drepturile de proiecție necesare.

Suport logistic: Oferim asistență în organizarea evenimentului la nivel local.

Materiale promoționale: Vom realiza materiale publicitare generale și vom pune la dispoziție grafica pentru materiale dedicate publicului local.

Vizibilitate: Partenerii locali vor fi menționați în comunicatele de presă și în comunicările audio/video.

Ce așteptăm de la partenerii locali:

Spații de proiecție: Asigurarea unor locații adecvate și a echipamentului necesar pentru proiecții.

Organizarea recepției: Gestionarea principală a recepției din seara de inaugurare.

Promovare locală: Difuzarea comunicatelor de presă către media locală și transmiterea invitațiilor către publicul-țintă. De asemenea, partenerii pot tipări afișe și flyere personalizate pentru publicul local.

Cum puteți deveni partener:

Dacă sunteți interesați, vă rugăm să ne trimiteți până la data de 15 ianuarie 2026 o propunere care să includă:

  • O descriere a instituției sau a activității dumneavoastră culturale;
  • Detalii despre spațiul propus și dotările tehnice existente pentru proiecții, cu precizarea faptului că partenerul local își asumă toate costurile aferente echipamentului de proiecție.
  • Informații despre evenimente similare organizate anterior (sau link-uri relevante);
  • O argumentare și un plan de comunicare.

Propunerile pot fi trimise la adresa ffe@icr.ro. Vom reveni cu un răspuns pe e-mail în data de 30 ianuarie 2026. Pentru întrebări și informații suplimentare, puteți contacta echipa FFE la adresa: ffe@icr.ro sau la numărul de telefon 031 4232371.

Despre ediția din 2025 a Festivalului Filmului European:

  • A prezentat 40 de filme de lungmetraj, dintre care 28 în premieră națională, și 2 selecții de scurtmetraje. Printre filmele din selecție se numără 11 documentare, 13 filme regizate de femei și 2 filme – coregizate de femei.
  • S-a desfășurat în 10 orașe: București, Brașov, Timișoara, Sfântu Gheorghe, Botoșani, Deva, Iași, Chitila, Târgu Jiu, Târgu Mureș.
  • A fost organizată cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene în România, în parteneriat cu UCIN, ambasadele și institutele culturale europene din rețeaua EUNIC România.

Pentru mai multe detalii, vizitați site-ul nostru: www.ffe.ro.

Polirom la Gaudeamus 2025: Peste 1.000 de titluri cu reducere și un maraton de lansări, lecturi și întâlniri cu autori

Polirom la Gaudeamus 2025Polirom revine la Gaudeamus 2025 cu peste 1.000 de titluri reduse și un program editorial de excepție

Editura Polirom anunță una dintre cele mai consistente prezențe editoriale de la Târgul de Carte Gaudeamus 2025, care se va desfășura între 3 și 7 decembrie în Pavilionul B2 al Complexului Expozițional Romexpo, București. Vizitatorii vor avea acces la peste 1.000 de titluri, toate reduse cu 20%, alături de o gamă amplă de volume la preț unic de 15 lei și alte oferte speciale dedicate cititorilor fideli.

Cu un stand amplasat în zona centrală a Pavilionului B2, Polirom pregătește zeci de lansări, întâlniri cu autori, ateliere pentru copii și dezbateri, transformând spațiul editorial într-un punct de atracție pentru publicul de toate vârstele. Programul de vizitare este zilnic, între orele 10:00 și 20:00, intrarea fiind gratuită.


Programul evenimentelor Polirom la Gaudeamus 2025

Vineri, 5 decembrie

Ora 14:00 – Atelier Polirom Junior
Simona Antonescu – „Istoria povestită copiilor”, vol. 4
Cristi Danileț – „Povești de educație juridică”, vol. 1
Invitați: elevii claselor I B și IV de la Colegiul Național „Elena Cuza”
Moderatoare: Nona Rapotan

Ora 15:00 – Atelier Polirom Junior
• Matei Vișniec – „Klikel și furnicuțele multicolore”
• Michel Bussi – „N.E.O., vol. 2: Cele două castele”
• Niimi Nankichi – „Vulpoiul Gon și alte povestiri”
Invitați: elevii clasei a VII-a B, Școala Gimnazială nr. 311
Moderatoare: Nona Rapotan

Ora 17:00
Ioan Pintea„Proximități și mărturisiri. Jurnale”
Invitați: George Ardeleanu, Ioan Alexandru Tofan, Vasile Gribincea
Moderatoare: Nona Rapotan

Ora 18:00 – Seria de autor „Ion D. Sîrbu”
„Jurnalul unui jurnalist fără jurnal” (două volume)
Invitați: Toma Velici, Marius Ghica, Clara Mareș, Mirela Nagâț, Angelo Mitchievici
Moderator: Antonio Patraș

Ora 19:00
Alphonse Dupront – „Despre România”
Invitați: Ștefan Lemny, Dragoș Jipa
Moderator: Adrian Șerban


Sâmbătă, 6 decembrie

Ora 12:00
„Ce a rămas din tot ce a fost. Povestea nespusă a Ninei Moica”, ed. Alin Mureșan & Clara Mareș
Invitată specială: Nina Moica
Moderatoare: Gabriela Avram

Ora 13:00
Daniel Dăianu – „Crizele și tentația autoritaristă”
Invitați: Bogdan Murgescu, Andrei Țăranu, Ionuț Vulpescu
Moderator: Adrian Șerban

Ora 13:20 – Spațiul „Mircea Nedelciu”
Adelin Petrișor – „În direct din linia întâi”
Invitați: Lucian Mîndruță, Vlad Petreanu
Moderatoare: Magda Grădinaru

Ora 14:00 – Biblioteca Polirom. Noutăți
Printre titlurile prezentate:
Frances Cha, Yan Lianke, Arnold Zweig, Isabella Hammad, Charles Bukowski, Albert Camus, Edgar Allan Poe
Participă: numeroși critici și traducători
Moderator: Dan Croitoru

Ora 15:00 – Fiction Ltd. & Top 10+
Radu Vancu„Paradis & Transparența”
Invitați: Veronica D. Niculescu, Cezar Gheorghe
Moderator: Victor Cobuz

Ora 16:00 – Spațiul „Mircea Nedelciu”
Gabriela Adameșteanu – „Meserii nerecomandate femeilor”
Invitați: Bogdan Crețu, Adina Dinițoiu, Adrian Lăcătuș, Răzvan Voncu
Moderatoare: Adela Greceanu

Ora 16:00 – Fiction Ltd.
Simona Antonescu – „Coborârea în cetate”
Invitați: George Cornilă, Victor Cobuz
Moderator: Adrian Botez

Ora 17:00 – Ego. Proză
Mircea Pricăjan – „Instinct de supraviețuire”
Invitați: Dana Pîrvan, Victor Cobuz
Moderator: Adrian Botez

Ora 17:30 – Ego. Proză
Bogdan Perțache – „Metec”
Invitați: Simona Antonescu, Florin Iaru
Moderatoare: Nona Rapotan

Ora 18:00 – Debut Polirom 2025
Codruț Baciu – „împărăția cerului și a eclerului”
Invitați: Simona Goșu, Bogdan-Alexandru Stănescu
Moderator: Adrian Botez

Ora 18:30 – Ego. Proză
Andrei Mocuța – „Salinger și fata cu părul roșcat”
Invitați: Cristina Ispas, Victor Cobuz
Moderatoare: Nona Rapotan


Duminică, 7 decembrie

Ora 12:00 – Spațiul „Mircea Nedelciu” – Biblioteca Polirom. Noutăți
Autori prezentați: Ia Genberg, Saou Ichikawa, Eliza Clark, Arturo Pérez-Reverte, Andreï Makine, Jonathan Coe
Participă: critici, traducători, scriitori
Moderator: Dan Croitoru

Ora 12:00
„Cartea Psalmilor. Psalmii 51–100”, ediție bilingvă
Invitată specială: Maia Morgenstern
Participă: Madeea Axinciuc, Ana Bărbulescu, Claudiu Stoian
Moderatoare: Emanuela Stoleriu

Ora 13:00
Dan Lungu – „Sub gravitația memoriei”
Invitat: Cosmin Ciotloș
Moderatoare: Nadine Vlădescu

Ora 14:00
Anca Stangaciu – „Dialoguri esențiale din exil”
Invitați: Dinu Zamfirescu, Alexandru Herlea, Cosmin Budeancă, Andreea Iustina Opriș
Moderator: Adrian Șerban


Polirom la Gaudeamus: tradiție, diversitate și întâlniri literare memorabile

Participarea Editurii Polirom la Gaudeamus 2025 se anunță a fi una dintre cele mai bogate din ultimii ani, cu lansări așteptate, autori îndrăgiți, colecții noi și evenimente dedicate atât publicului adult, cât și tinerilor cititori. Cu peste 1.000 de titluri reduse și un program editorial amplu, standul Polirom promite să fie unul dintre centrele de interes ale târgului.

Gaudeamus rămâne locul unde pasiunea pentru lectură unește generații, iar Polirom, ca de fiecare dată, vine cu cele mai bune cărți pentru toate gusturile.

Gaudeamus 2025: Cel mai longeviv târg de carte din România revine cu peste 180 de expozanți și mii de titluri noi

TARGUL INTERNATIONAL GAUDEAMUSGaudeamus Radio România, ediția a 32-a, își deschide porțile între 3 și 7 decembrie la Romexpo

Târgul de carte Gaudeamus Radio România, ajuns la ediția cu numărul 32, revine în această iarnă la Pavilionul B2 Romexpo, unde iubitorii de lectură sunt invitați să descopere cele mai noi apariții editoriale și să participe la evenimente dedicate culturii scrise. Manifestarea, organizată de Societatea Română de Radiodifuziune, este considerată cel mai longeviv și unul dintre cele mai influente târguri de carte din țară.

Anul acesta, organizatorii anunță peste 180 de participanți, de la edituri consacrate și distribuitori de carte, până la instituții culturale, organizații educaționale și proiecte independente. Vizitatorii vor putea explora zeci de mii de titluri și vor avea ocazia să participe la sute de lansări de carte, dialoguri cu autori, sesiuni de autografe și mini-conferințe literare.


Deschiderea oficială și programul târgului

Ceremonia oficială de deschidere este programată pentru miercuri, 3 decembrie, la ora 12:00, la standul Radio România, moment ce va marca lansarea oficială a noii ediții Gaudeamus.

Târgul va fi deschis publicului zilnic între orele 10:00 și 20:00, accesul fiind gratuit, o invitație deschisă pentru toți cei care vor să se bucure de atmosfera culturală din preajma sărbătorilor.


O tradiție care continuă să inspire

În cei peste 30 de ani de existență, Gaudeamus a devenit un reper pentru piața editorială românească, oferind anual o platformă de promovare pentru edituri, autori și proiecte culturale. Ediția din acest an se anunță una dintre cele mai bogate de până acum, cu lansări în premieră, colecții tematice și numeroase surprize pentru pasionații de literatură, educație și inovație culturală.


Gaudeamus 2025 promite o experiență completă pentru cititori de toate vârstele, reamintind că lectura rămâne una dintre cele mai accesibile și frumoase forme de conectare cu lumea ideilor.

Cuvântul anului 2025, ales de Dictionary.com: „67” – când un număr devine fenomen cultural

Cuvântul anului 2025, ales de Dictionary.com📘 „67” – Cuvântul anului 2025. Ce înseamnă și de ce a devenit viral?

Dictionary.com a anunțat oficial Cuvântul Anului 2025 – și surpriza este totală: „67”. Nu este un cuvânt în sensul clasic, ci un număr care a devenit expresie, meme, reacție emoțională și cod social pentru generația tânără.

Conform reprezentanților platformii, alegerea servește drept „capsulă lingvistică a timpului”, un indicator al tendințelor culturale, al modului în care comunică generațiile digitale și al ritmului accelerat în care limbajul se schimbă.


🔍 Ce înseamnă „67”?

Originea termenului nu este pe deplin stabilită. A apărut spontan în limbajul adolescenților, fiind folosit în conversații, videoclipuri, reacții online și chiar în viața reală, în școli sau la evenimente sportive.

Potrivit Dictionary.com, „67” poate fi interpretat ca:

  • un mod de a spune „așa și-așa” / „nici prea-prea, nici foarte-foarte”

  • o reacție neutră, ambiguă: „poate… vedem… cam meh…”

  • un interjecție modernă – un burst of energy

  • un „inside joke” ce funcționează doar dacă ești „în gașcă”

📌 Important: se pronunță „six-seven”, NICIODATĂ „sixty-seven”.


🧠 Brainrot slang & cultura absurdului

„67” este parte dintr-un fenomen mai amplu numit brainrot slang – un tip de argou intenționat absurd, folosit pentru amuzament, identificare socială și viralitate. Totul se bazează pe spontaneitate și lipsa sensului logic.

Așadar, „67” nu înseamnă ceva concret – dar toată lumea simte că înseamnă ceva. Asta îl face atât de puternic în cultura digitală.


🎵 Originea? Muzică, baschet și… un copil viral

Există mai multe teorii despre sursa acestui termen:

  • poate fi legat de piesa lui Skrilla – “Doot Doot (6 7)” (2024)

  • alții spun că vine din lumea sportului – LaMelo Ball, jucător NBA, are 6 picioare și 7 inci înălțime

  • un copil numit online „The 67 Kid” a devenit viral după ce a strigat „67” la un meci de baschet

Indiferent de origine, „67” a devenit un mod de comunicare emoțională rapidă – total neașteptată, dar eficientă.


📈 Fenomen lingvistic

Conform analizei Dictionary.com:

  • în octombrie 2025 termenul „67” a apărut în mediul digital de șase ori mai mult decât în întreg anul 2024

  • este una dintre primele alegeri pentru Cuvântul Anului care funcționează ca un… sunet, nu ca un cuvânt

  • este un exemplu al vitezei cu care limbajul se transformă datorită rețelelor sociale și Gen Alpha


🏆 Ce alte cuvinte au fost pe lista finală?

Dictionary.com a publicat și finaliștii pentru Cuvântul Anului 2025:

FinalistSemnificație generală
agenticasumarea controlului asupra vieții
aura farmingcultivarea unei anumite imagini online
Gen Z stareprivire neutră, fără reacție, folosită viral în meme-uri
overtourismturism excesiv care afectează comunitățile
tarifftaxe comerciale – în context economic global
tradwifefemeie care adoptă un stil de viață domestic tradițional

🧭 Ce ne spune „67” despre viitor?

Limba se schimbă tot mai rapid. Emoția devine mesaj. Cuvintele dispar – și sunt înlocuite de cifre, reacții sonore, simboluri sau GIF-uri. Comunicarea devine tot mai vizuală, instinctivă și spontană.

„67” nu e doar un cuvânt. Este:
➡ un sentiment
➡ o glumă comună
➡ o interjecție digitală
➡ o stare pe care o trăim… fără să știm cum s-o numim

Poate, peste câțiva ani, nici nu vom mai vorbi. Vom comunica doar prin numere, emoji și meme-uri.


„67” este mai mult decât un trend. Este dovada că limbajul se adaptează generațiilor și că tinerii rescriu regulile comunicării. Nu întâmplător, Dictionary.com afirmă că acesta este „probabil unul dintre primele Cuvinte ale Anului care funcționează ca o emoție pură”.

Așadar… cum te simți azi?
67?

„Parasocial” – cuvântul anului 2025 ales de Cambridge Dictionary. Ce înseamnă și de ce ne privește pe toți

„Parasocial” este cuvântul anului 2025 pentru Cambridge Dictionary

Adjectivul „parasocial” a fost desemnat cuvântul anului 2025 de dicționarul online Cambridge, reflectând una dintre cele mai puternice tendințe sociale ale momentului: conexiunile emoționale unilaterale pe care oamenii le dezvoltă cu persoane publice, personaje fictive sau chiar inteligențe artificiale.

📌 Ce înseamnă „parasocial”?

Cambridge Dictionary definește „parasocial” ca fiind:
„implicând sau referindu-se la o legătură pe care cineva o simte între sine şi o persoană celebră pe care nu o cunoaşte, un personaj dintr-o carte, film, serial TV etc. sau o inteligenţă artificială.”

Cu alte cuvinte, este o relație imaginară, în care o persoană simte apropiere, loialitate sau admirație față de cineva pe care nu l-a întâlnit niciodată. Fenomenul a devenit foarte prezent în epoca rețelelor sociale, a influencerilor și a asistenților virtuali.


🔍 Originea termenului: studiat încă din 1956

Conceptul de relație parasocială nu este nou. În 1956, sociologii Donald Horton și Richard Wohl, de la Universitatea din Chicago, au analizat modul în care telespectatorii dezvoltau o apropiere emoțională față de prezentatorii TV. Deși acești oameni apăreau doar pe ecran, sentimentul de „cunoaștere” era puternic – chiar dacă relația era complet unilaterală.


📈 De ce a devenit un cuvânt atât de important în 2025?

Potrivit Cambridge University Press, „parasocial” a înregistrat vârfuri de căutări pe site, semn că tot mai mulți oameni se confruntă cu acest tip de relație.
Colin McIntosh, reprezentant Cambridge Dictionary, a declarat că acest cuvânt „reflectă spiritul anului 2025”, intrând rapid din mediul academic în limbajul de zi cu zi.

Psihologul Simone Schnall, de la Universitatea din Cambridge, subliniază că relațiile parasociale pot deveni nesănătoase, mai ales în contextul influencerilor online:

„Oamenii ajung să creadă că îi cunosc și să aibă încredere în ei până la forme extreme de loialitate, deși legătura este complet unilaterală.”


🌐 Un an prolific pentru dicționarul Cambridge: 6.000 de cuvinte noi

În 2025, Cambridge Dictionary a introdus aproximativ 6.000 de noi cuvinte și sensuri, ca răspuns la schimbările tehnologice, culturale și sociale. Printre cele mai interesante:

  • „slop” – conținut de proastă calitate generat de inteligența artificială;

  • „tradwife” – termen care descrie o „soție tradițională”, orientată către rolurile clasice de familie.

Platforma are peste 350 de milioane de utilizatori anual și peste 1,5 miliarde de pagini vizualizate, fiind una dintre cele mai folosite resurse lingvistice online din lume.


🧠 Concluzie: un cuvânt care ne pune față în față cu realitatea digitală

Cuvântul „parasocial” nu este doar o etichetă lingvistică — este o oglindă a modului în care tehnologia, social media și inteligența artificială schimbă percepția noastră asupra relațiilor. De la influenceri și actori până la personaje fictive sau AI, oamenii stabilesc legături emoționale reale cu entități care nu le pot răspunde.

Este aceasta o consecință inevitabilă a erei digitale sau un nou tip de vulnerabilitate socială?
Rămâne o întrebare esențială pentru psihologi, sociologi – și pentru fiecare dintre noi.

Premiul Internaţional „Benjamin Fondane“ 2025 – Samira Negrouche, voce francofonă de renume mondial, premiată la Paris

Samira NegrouchePremiul „Benjamin Fondane“ 2025 – Recunoașterea internațională a poeziei francofone

Institutul Cultural Român anunță laureata Premiului Internaţional de Literatură Francofonă „Benjamin Fondane“ pentru anul 2025: poeta, eseista și traducătoarea de origine algeriană Samira Negrouche. Evenimentul oficial va avea loc sâmbătă, la Reid Hall – Columbia Global Centers din Paris, în cadrul festivalului „Un Week-end à l’Est“, desfășurat între 18 noiembrie și 1 decembrie.

Alături de laureată va fi prezentă și Maïa Brami, poetă și jurnalistă, care va citi fragmente din opera lui Fondane, dar și din creațiile premiate ale Samirei Negrouche. Momentul marchează o nouă recunoaștere globală a literaturii francofone contemporane și a valorilor culturale umaniste pe care acest premiu le promovează.


Despre Premiul Internațional „Benjamin Fondane“

Creat în 2006, la inițiativa scriitoarei Magda Cârneci, premiul a devenit unul dintre cele mai prestigioase recunoașteri pentru autorii francofoni născuți în afara Franței. Distincția este oferită anual de Institutul Cultural Român, sub egida Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF).

Scopul premiului este de a susține:

  • literatura francofonă globală,

  • promovarea valorilor culturale și civice,

  • difuzarea limbii franceze în lume,

  • dialogul dintre tradiție și modernitate artistică.


Laureata ediției 2025 – Samira Negrouche

Samira Negrouche este o personalitate complexă a scenei culturale internaționale: poetă, eseistă, traducătoare și promotoare a literaturii algeriene contemporane. Recunoscută pentru colaborările cu artiști din domenii variate – muzică, teatru, dans și arte vizuale – autoarea îmbină expresia poetică modernă cu rădăcini culturale profunde.

Câteva repere din activitatea sa:

  • Secretar-general al PEN Club Algeria

  • Coordonator al festivalului Printemps des poètes, ediția algeriană (2008–2012)

  • Tradusă în peste 25 de limbi internaționale

  • Autoare a 15 volume și numeroase albume

  • Activitate intensă ca editor și traducător

Volume reprezentative:

  • À l’ombre de Grenade (2003)

  • L’Opéra cosmique (2003)

  • Le Jazz des oliviers (2010)

  • Six arbres de fortune autour de ma baignoire (2017)

  • Stations (2023)

  • Pente raide – în colaborare cu Marin Fouqué (2025)


Un juriu de prestigiu

Premiul este acordat de un juriu alcătuit din nume de referință ale literaturii francofone, printre care:

  • André Velter – poet și traducător

  • Jacques Darras – eseist și fost profesor universitar

  • Jean-Pierre Siméon – dramaturg, președinte al festivalului Printemps des Poètes

  • Michel Carassou – editor și promotor al operei lui Fondane

  • Magda Cârneci – președinta juriului, poetă și prozatoare română


Moștenirea lui Benjamin Fondane

Benjamin Fondane (născut 14 noiembrie 1898 la Iași) a fost una dintre cele mai influente figuri ale avangardei literare românești și europene. Stabilit la Paris din 1923, a devenit un nume de referință în suprarealism, expresionism și eseistică filosofică.

A murit tragic în lagărul de exterminare Auschwitz, în 1944, lăsând moștenire o operă profundă, marcată de reflecții existențiale și spirit critic. Premiul ce-i poartă numele continuă să inspire și să aducă în prim-plan autori care îmbină arta cu umanismul.


Ediția 2025 a Premiului „Benjamin Fondane“ confirmă vitalitatea literaturii francofone contemporane și rolul României în promovarea dialogului cultural global. Samira Negrouche devine, astfel, o nouă ambasadoare a limbii franceze și a expresiei poetice moderne – un nume care merită urmărit cu atenție în anii ce urmează.

📌 Literatura rămâne unul dintre cele mai puternice punți între culturi — iar Premiul „Benjamin Fondane“ este una dintre aceste punți.

Premiul Goncourt 2025 i-a revenit scriitorului Laurent Mauvignier pentru romanul „La Maison vide”

Laurent Mauvignier pentru romanul „La Maison vide”📚 Un nou laureat în literatura franceză

Juriul Goncourt a anunțat marți, 4 noiembrie 2025, câștigătorul prestigiosului Premiu Goncourt – cea mai importantă distincție literară din Franța. Trofeul din acest an i-a revenit scriitorului Laurent Mauvignier pentru romanul său „La Maison vide”, publicat la editura Minuit.

Cartea lui Mauvignier s-a impus încă din primul tur de scrutin, obținând șase voturi din partea juraților, în timp ce romanul „Le bel obscur” al belgiencei Caroline Lamarche (Seuil) a primit patru.


🏛️ Un eveniment tradițional la Paris

Ceremonia de decernare a avut loc, ca în fiecare an, la restaurantul Drouant din Paris, locul simbolic unde Academia Goncourt își anunță laureații începând din 1914. Printre finaliștii ediției din 2025 s-au aflat și:

  • Nathacha Appanah„La nuit au cœur” (Gallimard),

  • Emmanuel Carrère„Kolkhoze” (P.O.L),

  • Caroline Lamarche„Le bel obscur” (Seuil).

De altfel, Nathacha Appanah fusese recompensată cu o zi înainte cu Premiul Femina pentru același roman, confirmând astfel un an literar bogat și competitiv.


✍️ Laurent Mauvignier – o voce distinctă a literaturii franceze

Laurent Mauvignier, autor cunoscut pentru stilul său sobru și introspectiv, explorează în „La Maison vide” tema absenței, a memoriei și a solitudinii moderne. Romanul a fost apreciat pentru profunzimea emoțională și construcția narativă riguroasă, elemente care l-au consacrat ca unul dintre cei mai importanți autori contemporani francezi.

Premiul Goncourt 2025 este al doilea decernat sub președinția scriitorului Philippe Claudel, ales în această funcție în mai 2024. Claudel a subliniat dorința de a menține un proces de jurizare transparent și echilibrat, după edițiile controversate din 2022 și 2023, marcate de tururi de vot repetate.


💶 Dincolo de glorie – miza Goncourt

Deși premiul are o valoare simbolică de 10 euro, câștigătorii aleg de regulă să înrămeze cecul ca pe o amintire. În realitate, impactul economic și cultural al Goncourtului este uriaș: tirajele se multiplică de sute de mii de exemplare, iar traducerile se extind în întreaga lume.

În 2024, Kamel Daoud a câștigat cu romanul „Houris”, iar în 2023, Jean-Baptiste Andrea a fost laureatul cu „Veiller sur elle” (Să veghezi asupra ei). Mauvignier se înscrie acum într-o galerie prestigioasă alături de nume mari precum Marcel Proust, Simone de Beauvoir, Marguerite Duras sau Michel Houellebecq.


Câștigarea Premiului Goncourt 2025 de către Laurent Mauvignier confirmă o direcție literară care privilegiază profunzimea umană, analiza psihologică și explorarea tăcerilor interioare. „La Maison vide” devine astfel nu doar un succes editorial, ci și o reflecție asupra fragilității și sensului vieții moderne — o casă goală, plină de ecouri și întrebări universale.


Câștigătorii Emmy 2025: „The Studio” domină gala cu 13 premii, urmat de „Adolescence” și „The Pitt”

Emmy 2025A 77-a ediție a Primetime Emmy Awards a avut loc la Peacock Theater din Los Angeles, aducând în prim-plan unele dintre cele mai apreciate producții TV ale momentului. Gala a confirmat tendința ultimilor ani: platformele de streaming domină peisajul serialelor, oferind producții de calitate care redefinesc divertismentul global.


„The Studio” – revelația Emmy 2025

Marele câștigător al serii a fost „The Studio”, satira hollywoodiană difuzată pe Apple TV+, care a scris istorie la debut. Serialul a obținut nu mai puțin de 13 premii, inclusiv trofeul pentru Cel mai bun serial de comedie.

  • Seth Rogen a fost desemnat Cel mai bun actor într-o serie de comedie, bifând o dublă victorie alături de colegul său Evan Goldberg la categoria regie.

  • Serialul a intrat deja în Cartea Recordurilor, fiind comedia cu cele mai multe premii Emmy câștigate la debut.


„Adolescence” – domină mini-seriile

Categoria mini-seriilor a fost câștigată detașat de „Adolescence”, care a obținut opt premii:

  • Stephen Graham – Cel mai bun actor principal

  • Owen Cooper – Cel mai bun actor în rol secundar

  • Erin Doherty – Cea mai bună actriță în rol secundar

  • Premiul pentru Cel mai bun scenariu a revenit lui Jack Thorne și Stephen Graham

  • Serialul a primit și distincția supremă pentru Cea mai bună mini-serie.


„The Pitt” și forța dramelor

În zona dramelor, „The Pitt” a câștigat premiul pentru Cel mai bun serial dramatic, iar actorul Noah Wyle a fost recompensat pentru rolul său principal. Katherine LaNasa a completat succesul echipei, obținând premiul pentru Cea mai bună actriță în rol secundar.


Alte momente notabile

  • Cristin Milioti a câștigat premiul pentru Cea mai bună actriță într-o mini-serie pentru rolul din „The Penguin”.

  • „The Late Show With Stephen Colbert” a obținut primul său Emmy pentru Cel mai bun talk-show, într-un moment emoționant, după anunțul închiderii programului în 2026.

  • „Last Week Tonight With John Oliver” și-a păstrat dominația la categoria Variety Series, iar „SNL50: The Anniversary Special” a fost premiat ca Best Variety Special.


Lista marilor câștigători ai Emmy 2025

  • Cel mai bun serial dramatic – „The Pitt”

  • Cel mai bun serial de comedie – „The Studio”

  • Cea mai bună mini-serie – „Adolescence”

  • Cel mai bun reality competition – „The Traitors”

  • Cel mai bun talk-show – „The Late Show With Stephen Colbert”

  • Cel mai bun variety special – „SNL50: The Anniversary Special”


Emmy 2025 a fost o seară a recordurilor și surprizelor. „The Studio” a redefinit succesul pentru un serial de comedie la debut, „Adolescence” a dominat mini-seriile, iar „The Pitt” a confirmat forța dramei clasice. O ediție memorabilă care marchează o nouă etapă în industria televiziunii și a divertismentului.

Jim Jarmusch câştigă Leul de Aur la Festivalul de Film de la Veneţia 2025 cu „Father Mother Sister Brother”

Jim Jarmusch câştigă Leul de Aur la Festivalul de Film de la Veneţia 2025La cea de-a 82-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia, desfăşurată în septembrie 2025, marele câştigător a fost regizorul american Jim Jarmusch, care a obţinut Leul de Aur pentru filmul său „Father Mother Sister Brother”. Momentul a fost încărcat de emoţie, Jarmusch declarând pe scenă: „La naiba… Noi toţi cei care facem filme nu suntem motivaţi de competiţie, dar apreciez sincer această onoare neaşteptată. Arta nu trebuie să abordeze direct politica pentru a fi politică. Ea poate genera empatie şi o legătură între noi, primul pas spre rezolvarea problemelor cu care ne confruntăm”.

O ediţie puternică la Veneţia

Festivalul din acest an a fost considerat unul dintre cele mai puternice din ultimele decenii, aducând la Lido producţii semnate de nume mari din cinematografie: George Clooney, Julia Roberts, Guillermo del Toro, Paolo Sorrentino, Park Chan-wook, Emma Stone şi alţii. Juriul competiţiei oficiale a fost prezidat de regizorul american Alexander Payne, avându-l alături pe cineastul român Cristian Mungiu, laureat Palme d’Or.

Premii importante şi discursuri memorabile

  • Marele Premiu al Juriului a mers la „The Voice of Hind Rajab”, semnat de Kaouther Ben Hania, care a dedicat trofeul Semilunii Roşii Palestiniene.

  • Leul de Argint pentru regie a fost acordat lui Benny Safdie, pentru filmul „The Smashing Machine”.

  • Copa Volpi pentru cea mai bună actriţă i-a revenit chinezoaicei Xin Zhilei („The Sun Rises on Us All”), iar premiul pentru cel mai bun actor a mers la italianul Toni Servillo pentru rolul din „La Grazia”, de Paolo Sorrentino.

  • Premiul special al juriului a fost oferit documentaristului Gianfranco Rosi pentru „Sotto le nuvole”.

  • Premiul pentru cel mai bun scenariu a fost câştigat de Valerie Donzelli şi Gilles Marchand pentru „À pied d’œuvre”.

  • La categoria Orizzonti, cel mai bun film a fost desemnat „En el camino” („On the Road”) de David Pablos, iar premiul pentru regie i-a revenit lui Anuparna Roy („Songs of Forgotten Trees”).

Omagii şi momente emoţionante

Un moment special al galei a fost dedicat marelui creator italian Giorgio Armani, care a încetat din viaţă în timpul festivalului, la 91 de ani. În memoria sa, Premiul spectatorilor „Armani Beauty” a fost oferit filmului „Calle Málaga”, regizat de Maryam Touzani.

Totodată, discursurile premiatelor Anuparna Roy şi Maryam Touzani au adus în prim-plan situaţia dificilă din Palestina, subliniind rolul artei ca formă de rezistenţă şi umanitate.

România la Veneţia

Filmul românesc „Dinţi de lapte” („Milk Teeth”), regizat de Mihai Mincan, a avut premiera mondială în secţiunea Orizzonti, fiind primit cu interes de critici şi public.

Ediţia 2025 a Festivalului de la Veneţia a confirmat, încă o dată, rolul său central în lumea cinematografiei internaţionale: nu doar un spaţiu al excelenţei artistice, ci şi al reflecţiei sociale şi politice. Victoria lui Jim Jarmusch cu „Father Mother Sister Brother” întăreşte ideea că filmul poate fi în acelaşi timp artă, emoţie şi mesaj universal.

Targ de carte Gaudeamus
Prezentarea generală a Politicii de Cookies

Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile cookie sunt stocate în browserul dvs. și efectuează funcții cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru și ajutând echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.

Puteți ajusta toate setările cookie-urilor navigând în filele din stânga.

Mai multe informații despre politica noastră privind cookie-urile.